De partea cealalta a baricadei stau cei alesi pt ca arata bine, alesi pentru imagine si nimic altceva. (urmare din articolul anterior). Aici intervine decizia, ce iti doresti cu adevarat, doar sa fii vazut/a si admirat/a pt imaginea ta??? …anuland in rest tot ceea ce mai reprezinti tu ca om, singurul sau cel puțin cel mai important aspect al deciziei tale fiind imaginea?
Când ma gandesc la pacientii mei alesi pentru asta (pentru aspect), imi amintesc frustrarea lor si tristetea, multi imi spun “nu ma vede/ nu ma aude/ nu exist pt partenerul meu/ nu contez…” dar “imi zice ca ma iubește și eu nu mai cred asta…” Si asa incepe sfarsitul, cu gandul ca pentru celalalt NU sunt mai mult decat un ambalaj.
In terapie la un moment dat a aparut sindromul Janet Jackson , insoțit de anxietate si depresie profunda, fiindca in interiorul unui corp frumos, excesiv cosmetizat traieste totusi un suflet. Un suflet care ajunge sa nu mai conteze din diverse motive, fiind mereu ales DOAR pt aspect si nimic mai mult, un suflet care se vrea vazut, simtit, valorizat si iubit.
Multi pacienti au apelat si apeleaza la diverse forme de cosmetizare, si nimic rau in asta, absolut nimic rau, doar riscul de a ne pierde. Pentru acest motiv in multe state ale lumii, “cosmetizarile corporale” sunt admise după ce ai urmat cateva sedinte de terapie si cu obligativitatea de a face cateva si ulterior acestor interventii. De fapt este despre a realiza ca valoarea ta nu consta doar in exteriorul tau si ca plusul de valoare pe care il vei obtine astfel, este doar un PLUS și nu un TOTAL!
